Infrigement pentru România, țara cu peste 100 de acte normative prost aplicate în domeniul pădurilor

Fordaq– Comunitatea Forestierilor din România și Federația Proprietarilor  de Păduri și Pășuni  din România –Nostra Silva – atrag atenția asupra valului de populism legat de domeniul pădurilor,  care conduce la inițiative  legislative și decizii greșite, fals justificate inclusive prin procedura de infringement deschisă de Comisia Europeană pe acest sector.

Pentru o comparație între situația pădurilor din Europa și pădurileRomâniei, cele două organizații fac o comparație a unorindicatori sintetici:

1. Volumul mediu de masă lemnoasă pe hectar se situează la nivelul de 341 mc/ha în  România,  față de 160 mc/ha  în Europa. Pădurile României înmagazinează un rezervor  de carbon uriaș – avem un stoc de masă lemnoasă pe picior de peste  2,2 miliarde  mc! 
2. Raportul între creșterea anuală și recoltă: în Europa se recoltează în medie 66%  din creșterea anuală  a pădurilor, față de România unde este sub media europeană. De remarcat că în țările nordice se recoltează peste 80% din creșterea pădurilor,  în Suedia chiar 102 %, Germania fiind și ea la peste  80% volum recoltat din creșterea pădurii.  Pădurile României sunt gestionate sustenabil  din punct  de vedere  al  recoltei.
3. Arboretele europene sunt predominat regulate, monoculturi cu o singură specie. Arboretele României sunt preponderant amestecate,  cu  structuridiversificate.
4. Doar  18%  din pădurile Europei  au vârsta peste  80 de ani, în timp ce 31%  din pădurile României auvârsta de peste 80 de ani! România are 15%  din păduri peste 100 de ani!
5. România are  31.000  hectare de păduri incluse în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine,  existând încă 30.000 hectare identificate și supuse evaluării pentru a fi  introduce în catalog, un patrimoniu de  biodiversitateunic în Europa.
6. În Europa, mai puțin  de  jumătate  din suprafețele  de pădure recoltate sunt  regenerate  natural, în România peste 90%  din  suprafețe sunt  regenerate  natural,  cu  specii locale.  În România peste  90%  din  păduri sunt primare, cu  structuri  identic  natural!

Dacă situația pădurilor României este bună,  de ce avem  infringement  pe domeniul pădurilor?

Evident, datorită suprareglementării! Pe domeniul pădurilor avem peste  100  de  acte  normative în vigoare, prost aplicate,  dintre  care 10  legi,  20  HG-uri și zeci  de ordine  de ministru.  Și avem  o  legislație silvică,  paralelă cu  o  legislație  de mediu.

În definiția europeană, recoltare ilegală de masă lemnoasă înseamnă recoltare fără respectarea legislației naționale. În România, administrarea obligatorie a pădurilor prin structure silvice autorizate, evaluarea masei lemnoase prin inventariere și marcare cu ciocan de marcat, urmărirea circulației masei lemnoase în SUMAL, toatea cestea induc costuri economice majore și sunt inaplicabile pentru  o  mare parte  a recoltării de masă lemnoasă,  din păduri  private și vegetația  din afara fondului forestier național. Rezultatul? În România,  ca și în  Europa, există diferențe mari între volumul de masă lemnoasă “comercializat” și total volum recoltat,  doar că în cvasitotalitatea țărilor europene nimeni nu consider acest volum  ca reprezentând tăieri ilegale!  În cvasitotalitea țărilor europene marcarea arborilor cu  ciocane silvice,  întocmirea  de  acte de punere în valoare obligatorii, urmărirea masei lemnoase prin documente cu regim special, raportare într-un system informatics centralizat cum este SUMAL, toate sunt o  suprareglementare și o  birocrație inimaginabile și insuportabile  economic,  prin costurile induse!

Pe linie de biodiversitate, procedura de infringement pentru România sancționează tot o  problemă  de  suprareglementare și  de procedură.

România  are  amenajamente silvice pentru păduri,  obligatorii,  cu  restricții impuse din legislația silvică inclusive pentru proprietarii privați.  Dar,  România  are  concomitant și planuri  de management  pentru ariile protejate. Armonizarea celor  2  categorii  de planuri și evaluarea lor  de mediu naștep roceduri  care durează adesea  2-3  ani, cu  blocaje în activitățile  din silvicultură. Europa ne  spune,  pe bună dreptate,  că nu  facem evaluare  de mediu înainte de autorizarea recoltării  de masă lemnoasă din Situri Natura  2000!  Corect! Doar că într-o  țară normală cum este de exemplu Croația,  Siturile  Natura  2000 nu au planuri  de management,  există doar măsuri  de  conservare unitare pe nivel  national, preluate în amenajamentele silvice, pentru care se acordă compensații proprietarilor de păduri, din fonduri europene.  În România  avem restricții din legislațian ațională –  impuse obligatoriu prin planuri de amenajare a pădurilor, cu plata de la  bugetul  de stat,  restricții  din  legislație europeană impuse prin planuri  de management  ale  siturilor,  fără compensații  din fonduri europene,  pentru că în România  totul este obligatoriu prin legislație națională!

Deci, România este și cu  restricții,  și fără finanțare europeană,  și  cu  suprareglementare,  și  cu infringement  rezultat  din neaplicarea procedurilor stabilite prin propria legislație natională! Evident, calea nu este să suprareglementăm în cotinuare,  să facem infracțiune silvică  din recoltarea oricarui  arbore,  să facem infractori toată populația rurală care își transportăacasă un lemn  de salcâm  din capul vie și să facem o Direcție  de Combatere  a Infracțiunilor  de  Mediu  la  nivel  de ICCJ,  cu buget  de 100 milioane euro/an!

Calea este să respectăm dreptul  de proprietate,  să accesăm fonduri europene pentru protecția biodiversității, să simplificăm pentru  a nu mai fi în situația de a nu respecta procedure naționale,  pe care ni le impunem singuri!