2
1
0
Piaţa pentru Ziua Următoare – PZU, o platformă a bursei de energie OPCOM – consemnează, joi, cotaţia de 570 lei/MWh pentru 4 august, un maxim care nu a mai fost atins după criza din ianuarie. Ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarat că una dintre soluţii la acest puseu ar fi plafonarea preţurilor. Ca urmare a situaţiei pe care România o înregistrează pe bursa de energie electrică, unde preţurile au atins un nivel ridicat faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, Ministerul Energiei a dispus o serie de măsuri, arată instituţia într-un comunicat.
În acest context, ministrul Energiei Toma Petcu a avut o serie de întâlniri şi discuţii cu conducerea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Ca urmare a acestora, ANRE s-a angajat să realizeze o analiză a situaţiei şi să propună eventuale metode de intervenţie în piaţă. “Precizăm că, potrivit legii, Ministerul Energiei, poate răspunde într-un asemenea context doar dacă autorităţile responsabile de monitorizarea pieţei fac sesizări şi propuneri în acest sens” – se arată în comunicat.
În plus, Ministerul Energiei a transmis către Consiliul Concurenţei semnalele primite din piaţă privind posibile înţelegeri neconcurenţiale între producători de energie din România, pentru a fi analizate de către autoritatea compententă. Totodată, “Ministerul Energiei va începe o analiză privind cauzele producţiei scăzute din hidrocentrale, aportul energiei hidro în asigurarea consumului României fiind în această perioadă mai mic decât în mod obişnuit. Analiza îşi propune să verifice dacă producţia Hidroelectrica este afectată de debitele reduse ale râurilor interioare sau este cauzată de o exploatare defectuoasă a hidroagregatelor. Precizăm că Ministerul Energiei a cerut în mod constant în toată această perioadă informări privind evoluţia pieţei de energie electrică de la autorităţile care au responsabilităţi de monitorizare şi supraveghere a acesteia” – menţionează instituţia.
Potrivit Ministerului Energiei, din datele furnizate se configurează o serie de factori locali şi regionali care explică situaţia actuală. Aceşti factori constau în:
– Creşterea consumului de electricitate pe fondul codurilor de caniculă. În prezent, necesarul de consum este de 7.500-8.000 de MW, cu peste 1.000 de MW mai mult decât în perioada similară a anului trecut.
– Preţuri similare în regiune. România funcţionează pe o piaţă europeană, având bursa de energie cuplată cu alte pieţe. În acest context, preţurile energiei pe bursă sunt influenţate de cele de pe pieţele cu care România este cuplată.
– Asigurarea consumului intern cu producători mai scumpi. Pe fondul producţiei mai scăzute din hidrocentrale şi al creşterii consumului, România şi-a asigurat necesarul de electricitate cu o contribuţie consistentă în sistem a producătorilor pe cărbune şi gaze, ale căror costuri de producţie sunt mai ridicate.
– Aport infim în sistem al energiei eoliene. Cu câteva excepţii, în cursul lunii iulie energia electrică produsă de centralele eoliene din România a fost nesemnificativă. Precizăm că, în urmă cu o săptămână, când producţia de energie eoliană era semnificativ mai mare, preţul energiei pe bursă a scăzut drastic.
– Contractele de achiziţie de energie ale distribuitorilor au expirat. În acest context, distribuitorii şi-au asigurat necesarul de energie de pe OPCOM, contribuind la creşterea cererii.
– Termocentrală operată de o companie privată, la jumătate din capacitatea de funcţionare.
– Lipsa investiţiilor în modernizări, retehnologizări şi a punerii în funcţiune de noi capacităţi de producere a energiei electrice. În acest sens aducem în discuţie exemplul reactoarelor centralei nucleareletrice de la Cernavodă care s-au oprit neprogramat de mai multe ori în perioada de vară, fapt ce a obligat la găsirea de soluţii alternative pentru asigurarea consumului.