2
1
0
Radu Căjvăneanu, vicepreședintele APC Botoșani, a participat la o videoconferință la nivel național cu prilejul Zilei la Mondiale a Consumatorilor, organizată de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) România.
La videoconferință au participat și au luat cuvântul domnii: Ludovic ORBAN, presedintele Camerei Deputaţilor, Ilie-Dan BARNA, viceprim-ministru, Claudiu Daniel Dolot, Presedinte ANPC, reprezentanți de la Consiliul Concurenței, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice – A.N.R.S.C., Centrul European al Consumatorilor (ECC) România, membri în conducerea ANPC, lideri ai unor organizații de consumatori din România.
În intervenția sa, Radu Căjvăneanu l-a felicitat pe Claudiu Daniel Dolot, președintele ANPC, pentru bunele intenții de a transpune în activitatea ANPC noua agendă pentru consumatori a Comisiei Europene, cu prevederi care privesc, de exemplu: reducerea și eliminarea escrocheriilor online, sprijin pentru tranziția verde, promovarea și participarea la sistemul rapid de alertă timpurie cu privire la produsele neconforme al CE.
În același timp, Radu Căjvăneanu a sugerat și alinierea la alte prevederi europene în domeniul noii agende pentru consumatori precum: urmărirea trasabilității produselor, adică a drumului acestora de la fermă până la consumatori. Este o problemă pe care au sesizat-o mulți botoșăneni care arată că, pe piețele agroalimentare botoșănene, încă persistă marfă de proveniență dubioasă. Aceștia au urmărit activitățile desfășurate de APC Botoșani susținute și de Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor, precum „Stegulețul trasabilității”, un însemn care a fost acordat vânzătorilor care își declară voluntar proveniența mărfii pe care o desfac. Răspunsul a fost că sunt în curs discuții cu Autoritatea Sanitar Veterinară spre a se stabili cu mai multă exactitate locul și rolul fiecărei instituții în în identificarea problemei respective și rezolvarea acesteia. De asemenea, anumite inițiative locale aduse la cunoștința Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor pot conduce la activități specifice în domeniu.
Alte sugestii ale APC – Europe Direct Botoșani privind alinierea la practicile europene în domeniul protecției consumatorilor au fost: ● diversificarea platformelor de soluționare alternativă a litigiilor (SAL) și cooptarea în cadrul acestora a unor reprezentanți ai asociațiilor de consumatori ● simplificarea practicilor judiciare privind spețe ale consumatorilor, prin reducerea termenelor și a duratelor precum și prin atingerea unui procent mai mare de soluții în favoarea consumatorilor, așa cum se practică în Europa ● încheierea unor protocoale de colaborare, inclusiv cu reprezentanți din Ministerul Sănătății, pentru a urmări mai bine modul cum se respectă drepturile pacienților, ca beneficiari de servicii medicale.
Pornind de la situația de pandemie și cazurile deosebit de grave care au apărut în diverse unități sanitare și profitând de prezența unor oficialități ale Parlamentului și Guvernului României, reprezentantul APC Botoșani a remarcat că, în ceea ce privește serviciile de sănătate, consumatorii din România nu au acces la câteva dintre drepturile lor fundamentale și anume dreptul de a le fi protejată viața și sănătatea și dreptul de a alege.
În acest sens au fost făcute câteva propuneri concrete și un apel către autorități și organizații neguvernamentale pentru efectuarea unor analize și studii pe tema: 1. Cum apără medicii de la Casele de Asigurări de Sănătate drepturile și interesele pacienților plătitori în sistem 2. Cum apără asociațiile pacienților drepturile și interesele celor pe care susțin că îi reprezintă? 3. Care este reprezentarea pacienților și a consumatorilor de servicii medicale în cadrul organelor de conducere ale Caselor de Asigurări de Sănătate și care este activitatea acestor reprezentanți dacă există? 4. Cât din sumele colectate din asigurările de malpraxis în România sunt cheltuite efectiv? 5. Câte procese de malpraxis au fost câștigate de consumatorii români? 6. Dacă există, la nivelul Ministerului Sănătății, statistici privind, de exemplu, numărul de persoane internate la secțiile de terapie intensivă, dintre care intubate sau detubate? 7. De ce sondajele privind gradul de satisfacție al consumatorilor de servicii medicale sunt realizate chiar de unitatea sanitară la care a fost internat pacientul și nu de instituții independente, potrivit unor norme sigure de cercetare sociologică?
Toate aceste probleme și altele ar putea să fie abordate în cadrul posibilului protocol încheiat între ANPC, Ministerul Sănătății și eventual organizațiile de consumatori interesate sugerat de APC Botoșani.